Prima dată am auzit cuvântul Sawubona în 2018, la un eveniment Brand Minds. Mi-a rămas întipărit imediat în suflet. Sawubona! este un salut tradițional al poporului Zulu și înseamnă, literalmente, „Te văd”. Dar sensul lui este mult mai profund. Când un Zulu spune Sawubona, nu înseamnă doar că te vede cu ochii – ci te vede cu inima, cu atenție, cu prezență. Te recunoaște ca om. Ca existență. Ca poveste.
A rezonat cu mine atât de puternic, încât a devenit un simbol. Un punct de pornire. O misiune: aceea de a-i vedea cu adevărat pe ceilalți, de a-i însoți în procesul lor de dezvoltare și de a crea spații în care fiecare om să fie recunoscut în identitatea lui unică.
Când nu suntem văzuți, ne pierdem pe noi înșine
Am crescut, mulți dintre noi, cu fraze precum:
„– Când eu vorbesc, tu taci!”
„– Cât stai în casa mea, faci ce spun eu!”
Sunt paradigme moștenite, spuse de multe ori din iubire, dar în lipsa unor instrumente mai blânde. Și, fără să ne dăm seama, le luăm cu noi mai departe. Le repetăm în mintea noastră, în relațiile noastre, în felul în care ne tratăm copiii, colegii, partenerii.
Și-atunci apare întrebarea:
Cine am fi fost, dacă am fi fost cu adevărat ascultați și înțeleși când eram mici?
Cine am fi devenit dacă ni s-ar fi spus: „Te văd. E în regulă să fii cine ești. Suntem împreună.
Coachingul ca spațiu de acceptare
Prin coaching, tocmai asta facem: creăm acel spațiu lipsit de judecată, în care vocea ta are voie să se audă. Toleranța devine o practică activă – nu doar față de ceilalți, ci și față de noi înșine. Începem să înțelegem că nu suntem buni sau răi, ci un amestec de comportamente și reacții care apar în funcție de context, de emoții, de povești vechi.
Suntem ființe complexe, iar reacțiile noastre nu sunt “defecte”, ci rezultatul unui mecanism de supraviețuire.
Steve Peters vorbește despre asta în cartea „Paradoxul cimpanzeului” – despre cum în creierul nostru coabitează partea rațională cu o parte emoțională, impulsivă, aproape animalică. Și că, uneori, „cimpanzeul” preia controlul, iar reacțiile noastre vin din instinct, nu din alegere conștientă. Coachingul ne ajută să vedem acest mecanism și să învățăm să alegem conștient – să răspundem, nu să reacționăm.
Ce înseamnă să fii văzut cu adevărat ?
Să fii văzut înseamnă să fii recunoscut în profunzimea ta, dincolo de roluri sau aparențe.
- Ca om, înseamnă să ți se valideze trăirile, chiar și cele care nu par „logice” sau „justificate”.
- Ca părinte, înseamnă să-ți fie onorate eforturile și frământările, chiar și atunci când simți că nu ai toate răspunsurile.
- Ca profesionist, să fie observate calitățile tale reale, nu doar rezultatele măsurabile.
- Ca lider, să ți se recunoască vulnerabilitatea ca o formă de putere, nu de slăbiciune.
Să fii văzut cu adevărat înseamnă să simți că exiști, că ești important, că ai un loc. Și poate că e una dintre cele mai mari nevoi ale noastre, ca oameni: să fim văzuți, auziți și acceptați.
În loc de concluzie, o întrebare:
Când ai simțit ultima oară că cineva te-a văzut cu adevărat? Nu pentru ce faci, ci pentru cine ești?